Alan Turing a fost un remarcabil matematician, logician și informatician englez, inventatorul mașinii Turing despre care scriam acum ceva vreme. La jumătatea secolului trecut, Alan Turing a publicat un articol celebru în revista de filosofie Mind, articol intitulat „Mașinile de calcul și inteligența”, în care propunea un test prin care se putea detecta dacă un calculator construit cu o capacitate a memoriei mai mare decât a omului și cu posibilitatea de a efectua operații logice superioare creierului uman, putea să fie considerat tot atât de inteligent ca o ființă umană.
Testul Turing presupune ca un voluntar și un calculator să răspundă acelorași întrebări într-un mod impersonal, stând ascunși privirilor arbitrului, astfel încât acesta să nu aibă vreun indiciu din partea cui vine răspunsul. Dacă la sfârșitul testului arbitrul nu-și poata da seama care dintre cele două seturi de răspunsuri este al calculatorului, înseamnă că acesta a trecut testul. Totuși, chiar dacă un calculator ar trece testul Turing, rămâne în picioare întrebarea dacă putem presupune că a dat dovadă de conștiință. Interesant, nu?
Ei bine, filmul Codul Enigma este chiar despre acest genial Alan Turing, care ar putea fi considerat chiar părintele computerelor de azi. Din păcate, în timpul vieții nu s-a bucurat de recunoaștere și de roadele invenției sale așa cum ar fi meritat, iar cu puțin înainte de a împlini 42 de ani s-a sinucis mușcând dintr-un măr otrăvit. Turing era mare fan al filmelor Disney cu Snow White, și da, se pare că a vrut să moară fix ca Albă ca Zăpada, mâncând un măr otrăvit. În caz că nu știați, logo-ul lui Apple este ales chiar în cinstea lui.
Un lucru surprinzător și pentru mine a fost implicarea și contribuția majoră a lui Alan Turing în lupta împotriva naziștilor, căci el a construit o mașină de decriptare a codurilor secrete folosite de germani pentru a comunica într-un cadru strict secret, care a rămas secret 50 ani după moartea lui. Dacă veți fi atenți la contextul prezentat în film, veți înțelege de ce s-a dorit păstrarea secretului atâția ani, și chiar dacă vă veți indigna cum am făcut-o eu inițial, veți accepta până la urmă că a fost cel mai rațional lucru ascunderea acestei activități, chiar dacă acest lucru l-a defavorizat cumplit pe Turing, ale cărui merite au rămas ascunse lumii o perioadă destul de mare.
Momentele tragice și de suspans sunt împletite armonios cu cele de-a dreptul comice, comicul situației provenind mai ales din modul tranșant în care înțelege Turing să relaționeze cu cei din jur. Un om de o sinceritate dezarmantă care nu pricepe de ce lumea vorbește criptat, chiar este o scenă de pe vremea copilăriei lui în care, copil fiind, se miră de ce oamenii, deși nu spun pe șleau ceea ce gândesc, se așteaptă totuși ca tu să înțelegi ce au vrut ei să spună, iar când nu înțelegi, se supără de parcă ar fi trebuit să le ghicești intențiile.
Ah…e de notat și o vorbă înțeleaptă care se tot repetă în film, pare-se -dacă am reținut bine – chiar a lui Turing: 
Vizionare plăcută!
Din pacate filmele sunt folosite pentru a denatura istoria.
Intre realitate si interpretarea ei intr-un film, sunt uneori diferente mari, nu numai nuanta.
Nu am timp sa scriu aici, dar daca va documentati, Turing nu a fost chiar “parintele computerelor”, iar meritul descifrarii codurilor Enigma nu ii apartine numai lui.