Obiceiurile alimentare sanatoase încep în burta mamei

Fiecare dintre noi avem propriile idei despre ce este bine și ce este rău, despre ce ne face bine și ce nu. Cu toate acestea, atunci când vine vorba despre a ne hrăni sănătos, deși știm ceea ce ne face bine, puțini dintre noi sunt cei care țin cont de sfaturile ce se găsesc din abundență pe net și nu numai, până și librăriile au devenit ticsite de tot felul de cărți cu diete care mai de care mai sănătoase. Ce ne face așa de rezistenți la a urma aceste sfaturi, totuși? Nu ne dorim binele, oare?

Simțurile decid ceea ce mâncăm

Unele studii sociologice au arătat că în ceea ce privește comportamentul alimentar, marea majoritate nu caută să consume alimente care să aducă nutrienții necesari corpului, ci are în vedere mai ales gustul, mirosul și aspectul alimentelor. S-ar putea spune că mai degrabă simțurile noastre decid ce alimente consumăm, și nu rațiunea. Asta ar putea fi una din explicațiile posibile pentru nerespectarea unor principii de hrănire la care aderăm mental, dar de care uităm complet atunci când ne află în fața unei porții de sarmale aburinde, acoperite din belșug de un strat sau două de smântână, de exemplu. Însă, din păcate, a da curs simțurilor sau poftelor va duce după o perioadă la formarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase, de care va fi din ce în ce mai greu să scăpăm, dacă nu chiar imposibil. Cineva spunea că e mai ușor să ne formăm obiceiuri noi, decât să le schimbăm pe cele vechi.

Avem gusturi și obiceiuri alimentare formate înainte de a ne naște

În perioada prenatală copilul este expus unor arome și mirosuri care provin din dieta mamei. Tot acum se formează și preferința pentru ciocolată sau alte dulciuri preferate de mamă și refuzul unor alimente pe care ea nu le-a suportat. Primele luni după naștere sunt la fel de importante în formarea gusturilor alimentare ale bebelușului, mai ales în condițiile în care este hrănit cu laptele maternal care, după cum se știe, păstrează aroma alimentelor consumate de mamă înainte de alăptare. Probabil că de aceea copiii hrăniți la sân sunt mai deschiși către acceptarea unor arome și gusturi diferite decât cei hrăniți cu lapte praf, al cărui gust neschimbat își pune amprenta pe viitoarele obiceiuri alimentare ale copilului. Unele studii arată că preferințele alimentare formate în primii doi de viață rămân neschimbate pe toată durata vieții. Ținând cont de acest lucru, este în beneficiului copilului ca mama să se străduiască să mănânce cât mai variat pe durata sarcinii pentru a-l expune pe copil unor gusturi cât mai diferite. Tot în vederea acestui scop, laptele praf consumat de copii ar trebui să provină de la firme variate. 

Obiceiuri alimentare nesănătoase

Așa cum spuneam, o parte din obiceiurile noastre alimentare se formează în vremea în care noi nu avem practic control asupra lor, ci ne sunt induse de părinți sau persoanele care ne îngrijesc. Printre obiceiurile nesănătoase cu care intrăm în viața adultă se numără:

1.  Consumul de alimente, în special dulciuri, atunci când ne confruntăm cu o situație generatoare de anxietate este cel mai nociv obicei învățat în copilărie și se datorează faptului că am fost hrăniți ori de câte ori am plâns, indiferent dacă ne era foame sau nu. A fost modalitatea cea mai simplă pe care au găsit-o mamele și/sau bunicile de a ne liniști. Fie că era sânul, fie că era biberonul sau numai o suzetă, ceva ni se băga în gură ca să ne liniștim. Ei bine, tot așa facem și în perioada adultă: ori de câte ori suntem stresați, frustrați, nemulțumiți, furioși sau deprimați, ne potolim plânsul și agitația cu o gustare, un desert sau chiar prânz în toată regula, chiar dacă nu simțim neapărat senzația de foame.
2. Mâncatul sau ronțăitul chipsurilor, semințelor, alunelor etc. în fața monitorului sau televizorului. Obiceiul unor mame de a se plimba cu mâncarea după copil și de a-l hrăni în timp ce el face altceva este responsabil pentru formarea obiceiului de a mânca în alt loc decât la masă.
3. Săritul peste micul dejun a devenit deja sport național sau chiar internațional. Aud zilnic despre tot mai multe persoane că nu obișnuiesc să mănânce nimic dimineața, mai mult, unii beau și cafeaua pe stomacul gol. Când copilul este agitat în timpul nopții și nu se poate odihni, el va adormi dimineața până după prânz, iar stomacul lui învață să nu fie deranjat cu nimic în această perioadă. La fel va face și după ce va crește. 
4. Mâncatul în timpul nopții are aceeași explicație ca săritul peste micul dejun. Mamele care încearcă să liniștească cu biberonul sau sânul copilul agitat noaptea, îi creează obiceiul nefast de a se hrăni pe timpul nopții pentru tot restul vieții sale.

Cum putem scăpa de obiceiurile alimentare nesănătoase

Așa cum aminteam mai sus, este mai ușor să-ți formezi un obicei nou decât să-l schimbi pe cel vechi, principiu valabil și în alte domenii. Întrebați un croitor ce preferă: să facă o pereche de pantaloni sau să modifice unii vechi și veți auzi că preferă să-i croiască de la început. În domeniul culinar lucrurile stau la fel și atunci primul pas pe care trebuie să-l facem este să întocmim o listă cu noile obiceiuri sănătoase pe care vrem să le adoptăm. Le vom sorta apoi după gradul de dificultate în implementarea lor și vom începe cu cele mai ușor de adoptat, succesul pe care -l vom avea, eventual, constituind ingredientul motivațional de care vom avea nevoie pentru implementarea celorlalte.

 Este de notat că în timpul perioadelor stresante (un divorț, moartea unei persoane dragi, mutatul în alt oraș, schimbarea locului de muncă etc.) obiceiurile vechi tind să revină cu forță crescută, de aceea este bine să începeți modificarea stilului de alimentare într-o perioadă în care sunteți relativ ok din punct de vedere emoțional, iar dacă nu sunteți, este recomandat să mergeți la un psihoterapeut. 

Câteva sugestii de obiceiuri noi:

•  Cumpărați legume și fructe proaspete numai cât puteți consuma zilnic și țineți-le la vedere pe masa din bucătărie sau sufragerie. Fructele frumos așezate și asortate într-un bol nu strică aspectul camerei, dimpotrivă, în plus vă vor stimula vizual și trezi apetitul pentru ele înainte de a fi tentați să dați iama în junk food.
• Reduceți consumul de lactate cu procent mare de grăsimi sau înlocuiți-le cu altele mai degresate.
• Puneți-vă alarma cu o oră mai devreme decât o puneați de obicei și chiar sculați-vă atunci când o auziți. În timp veți recăpăta și dorința de a mânca ceva înainte de a pleca, dacă tot aveți timpul necesar la dispoziție.
• Achiziționați un bun storcător de fructe și folosiți-l ori de câte ori simțiți nevoia să gustați ceva în timp ce lucrați sau vizionați un film.

cititi si Cum alegeti un storcator de fructe profesional

• Evitați o perioadă să cumpărați ulei atunci când rămâneți fără, pentru a fi obligați să gătiți fără el tot ceea ce se poate (friptura pe grătar merge foarte bine cu o salată de vară și atât.)
• Ascundeți farfuriile mari și folosiți-vă numai de cele mici atunci când mâncați felurile principale. O farfurie goală în față vă sugestionează că ați mâncat suficient, iar cu cât farfuria e mai mică, cu atât mai bine, sugestia apare înainte de ingerarea unei porții uriașe din felul preferat. 
• Mestecați de câteva ori ceea ce mâncați în timp ce vă gândiți cât bine va face organismului dumneavoastră ceea ce ingerați. 

Vă doresc succes!