“În fond, chiar asta este meseria unui psihoterapeut: să acționeze asupra sentimentelor. Pacienții stăpâniți de fobii vor să se simtă în siguranță în lift, de exemplu, dar nu pot. Pacienții depresivi vor să se bucure de viață, dar nu pot. Alcoolicii știu, în teorie, că alcoolul îi distruge, însă sentimentele, gândurile și acțiunile lor nu se potrivesc cu ceea ce știu.
Psihoterapeuții îi ajută în mod obișnuit pe cei cu fobii, depresii, anxietăți sau probleme de alcoolism să-și schimbe sentimentele în direcția dorită. Mai demult psihoterapeuții priveau această problemă ca pe o afacere învăluită de obscurități și misticisme. Mulți dintre noi au fost învățați la facultate că schimbarea sentimentelor nu se poate face decât după o lungă și anevoioasă investigare a amintirilor pe care pacientul le păstrează din prima copilărie – o analiză condusă în conformitate cu principiile freudiene, combinată cu o “relație de tămăduire” – vagă, greu de definit – între pacient și terapeut. Fără îndoială că unii oameni au avut de câștigat de pe urma acestei metode, însă tratamentul era prea lent și prea costisitor pentru a servi unui număr mare de pacienți; mai mult, tratamentul eșua adesea, având uneori consecințe dezastruoase.”
fragment din cartea Bucură-te de ceea ce ai, de Timothy Miller
Timothy Miller – este doctor în psihologie clinică și psihoterapeut de școală comportamental-cognitivă în Stockton, California.
One thought on “Punctul pe i: psihanaliza are consecinte dezastruoase”