Seminarii de bune maniere pentru oameni prost-crescuti

“Politețea este prudentă; prin urmare, lipsa de politețe este prostie, fiindcă își face fără nicio trebuință și dinadins dușmani.”  zice Arthur Schopenhauer, pe bună dreptate. Lipsa de politețe poate fi degradantă pentru cel care se face vinovat de ea și, în același timp, constituie o ofensă la adresa celuilalt. E un lucru știut și acceptat de sute de generații, tocmai de aceea în vremea noastră, în care lipsa informației nu mai poate fi scuzată, gesturile lipsite de politețe sunt cu atât mai înjositoare și….mai prostești. Ai zice că măcar dintr-un spirit diplomatic și tot ar trebui ca oamenii să țină cont de bunele maniere, dacă nu din educație. 

Citisem mai acum un an pe undeva prin netul acesta mare că românii sunt renumiți pentru lipsa lor de politețe, Bucureștiul fiind declarat capitala Europei la bădărănie în urma unui studiu efectuat de revista Reader’s Digest, și mă întrebam cum s-a ajuns la situația aceasta. Să fie comunismul de vină sau poporul român are în sânge mârlănia, lipsa de maniere? Sau ambele? 

Ce e mai trist este că am relaționat cu bărbați cu educație și pretenții că pot învăța și înțelege pe alții, dar care la capitolul maniere stăteau mai prejos decât mulți țărani din satul meu natal, care n-aveau educație prea multă, însă posedau un bun-simț extraordinar cum rar întâlnești. Își scoteau pălăria de departe atunci când se întâlneau cu o femeie pe uliță, nicidecum să stea cu ea pe cap într-o clădire cum adeseori văd prin București. 

Printre testele efectuate de redactorii revistei amintite s-au numărat gesturile banale, ca obișnuința unui “Mulțumesc!” atunci când cumperi un articol dintr-un magazin sau ținutul ușii femeilor de către bărbați la intrarea într-o clădire. Nu le-am trecut, am rămas codașii lumii, doar indienii sunt în urma noastră. Bărbatul român nu cedează locul unei femei la o coadă, ba mi s-a povestit că la conferință, în pauza în care participanții trebuiau să fie serviți cu gustări pentru care stăteau la coadă, mai multe participante au fost date pur și simplu la o parte de un conferențiar psihanalist cu replica uluitoare: “Știu că e nepoliticos, dar voi trece în fața dvs.”- ceea ce mi se pare nu numai lipsă de politețe, ci de-a dreptul mârlănie. Iacă-tă, la nivel înalt. Cum de femeile românce nu au curajul să-i pună la punct pe nesimțiți? Ce pretenții să mai avem la gesturi de finețe?!

Politețea nu înseamnă moralitate și omul politicos nu este neapărat moral, afirmă  August Comte-Sponville în eseul său despre politețe din “Mic tratat al marilor virtuți”. Dar ce presupune atunci însușirea codului bunelor maniere? Educație, cultură? Să fie un fel de cod etic nescris, dar la care este obligatoriu să aderăm toți? Aurelia Marinescu, autoarea cărții “Codul bunelor maniere”, spune într-un interviu pentru ziarul Adevărul că politețea este singura cale de salvare a noastră și a societății în care trăim. Și tind să-i dau dreptate. Câtă vreme nu vom învăța să ne respectăm și să-l respectăm pe celălalt fiind în primul rând politicoși, nu putem vorbi despre civilizație și oameni civilizați. Ar fi binevenită o școală a bunelor maniere, sau ceva seminarii măcar, iar cei prinși cu “musca pe căciulă” să fie obligați să urmeze asemenea cursuri. Sau n-ar fi mai bine ca politețea să fie impusă prin lege și gesturile nepoliticoase amendate ca orice altă încălcare de lege? Poate așa ne urnim și noi din rușinosul penultim loc pe globul pământesc la maniere. 

Gesturi nepoliticoase se pot întâlni și la case mai mari, după cum spuneam. Presa sud-coreeană a criticat vehement acum vreo câteva luni lipsa de politețe a lui Bill Gates atunci când a salutat-o pe președinta  Coreii de Sud, Park Geun-hye,  ținând o mână în buzunar. În Coreea este o ofensă gravă, și nu numai. Exprimă lipsă de respect la adresa interlocutorului și e considerat un gest prin care unul ține să-și arate superioritatea. Să nu știe oare marele magnat că acesta e, totuși, un gest de om prost-crescut în orice țară? S-a intimidat el oare într-atât încât să nu-și dea seama de ceea ce face? Mare mirare. La banii lui, își putea trata timiditatea – dacă exista – de nșpe mii de ori până acum.

Presa americană prezintă numeroase fotografii ale magnatului cu mâna stângă în pantaloni în timp ce dă mâna cu alte personalități importante ale globului. Ehe, un gest care parcă spune: “Hey, vă am pe toți în buzunarul de la pantaloni.”  :))) 

Oricum ar fi, mă întreb de ce Bill Gates nu are un staff care să-l învețe bunele maniere, e păcat că ține să rămână în memoria colectivă drept unul care a avut ideea secolului (deși prin țara lui am citit cărți cum că nici măcar nu ar fi fost pe deplin ideea lui, ci a colaboratorilor inițiali), dar a cărui educație (și nu universitară!) lasă de dorit.