Previous Story
Sunt epuizat psihic, cum îmi încarc bateriile?
Că stresul psihic e deja componentă nelipsită a vieții cotidiene e deja un fapt ce nu mai trebuie demonstrat sau argumentat cumva. E vizibil, palpabil, iritant de prezent everyday and everywhere, așa că tot ce ne rămâne de făcut, dacă tot nu putem să-l îndepărtăm definitiv, este să ne antrenăm psihic să-l ținem sub control. Așa cum ne putem imuniza la acțiunea diverșilor viruși, cu sau fără ghilimele, care ne îmbolnăvesc și/sau ne otrăvesc viața, ne putem imuniza și față de acțiunea nocivă a stresului.
Pentru a supraviețui pe timp de război, militarii sunt supuși la tot felul de antrenamente care, fără să le pună viața în pericol, îi ajută să-și dezvolte capacitatea de acomodare la situații dificile în condiții minime de subzistență (lipsa hranei, a apei potabile, privare de somn etc.). Cam la fel se întâmplă și în antrenarea psihică pentru a face față unor situații stresante extrem de dificile. În acest scop, există numeroase tehnici utilizate în antrenamentul psihologic care se adresează atât intelectului, cât și corpului.
Tehnici care se adresează intelectului
Dezvoltarea resurselor intelectului ne ajută să descoperim și să ne asumăm anumite motive ale acțiunilor noastre care ne fuseseră ascunse anterior sau pur și simplu, le ignorasem. Cunoștințele însușite prin conștientizarea motivelor nu numai că ne întregesc imaginea Eu-lui și ne amplifică personalitatea, prin aducerea conținuturilor inconștiente în conștient, dar ne ajută mai ales să facem o discriminare rațională între reacțiile dezadaptative și cele utile adaptării la condițiile de stres.
Antrenamentul începe cu identificarea stărilor afective, de preferință cu ajutorul unui specialist care le interpretează și decupează acele stări emoționale ce ridică adevărate obstacole în calea funcționării optime a psihicului. Acestea constituie baza cunoștințelor care vor forma capacitatea de a selecta trăirile afective și de a ne înțelege comportamentul.
Un program de antrenament eficient bazat pe înțelegere este propus de Quint:
- Pasul 1. Formularea explicită a abilităților ce urmează a fi obținute.
- Pasul 2. Stabilirea obiectivelor și analizarea lor, precum și modul de atingere a lor.
- Pasul 3. Descoperirea unei motivații adecvate care să susțină procesul de înțelegere.
- Pasul 4. Evaluarea deprinderilor, experienței anterioare și nivelului de maturitate înainte de începerea antrenamentului.
- Pasul 5. Crearea unei rețele de suport emoțional și social care să faciliteze dezvoltarea.
- Pasul 6. Exercițiile de antrenament.
- Pasul 7. Măsurarea progreselor făcute pe baza unor criterii prestabilite.
- Evident că acest program este condiționat de capacitatea de autoevaluare critică, nivelul de inteligență și de capacitatea de acceptare a unor limite proprii.
Tehnici care se adresează corpului
Tehnicile adresate corpului cu efecte resimțite în sfera personalității completează antrenamentul bazat pe înțelegere. Imaginea corpului are un efect asupra imaginii și stimei de sine, de aceea psihicul poate fi influențat prin intermediul unor acțiuni care vizează nivelul corporal de înțelege a personalității. Există un fel de nucleu al personalității centrate pe corp, în care se regăsesc experiențe corporale semnificative.
Imunizarea la stres prin exercițiul fizic cuprinde elemente de relaxare, control și autocontrol.
Relaxarea este o formă de repaus profund care permite redobândirea energiei pierdute. Există numeroase tehnici de relaxare care pot fi învățate cu sau fără asistență, și amintim aici antrenamentul autogen al lui Schultz, tehnicile de relaxare progresivă Jacobson, antrenamentul psihoton, care include pe lângă relaxare și o fază de activare controlată.
Controlul – necesar în perioada de relaxare, devine ulterior o formă de dirijare a eforturilor spre realizarea unui model dezirabil.
Autocontrolul este o formă superioară de control și vizează îndeosebi ponderarea, modificarea sau inhibarea reacțiilor impulsive, sub rezerva limitelor impuse de tipul temperamental, desigur. Nu este înțelept să stabilești drept obiectiv unui coleric inhibarea tuturor reacțiilor sale impulsive și să-l transformi într-un flegmatic. Temperamentul este ereditar și nu se pot realiza schimbări spectaculoase în acest domeniu. Sau se pot obține la limită, însă prețul plătit – a deveni ceea ce nu ești – aduce cu sine probleme mai mari decât învățarea acceptării modului în care funcționăm. Iar la urma urmei, de ce trebuie să fim toți flegmatici, să zicem? Lumea e frumoasă în diversitatea ei, nu în uniformitate, și e mult mai bine să învățăm să ne înțelegem unii pe alții și să fim toleranți cu vulnerabilitățile noastre și ale altora, decât să încercăm să ne aliniem la același tipar comportamental.
Pingback: Bun De Citit
Uneori ajuta si medicamentele pentru reducerea stresului.
Autocontrolul este foarte important pentru mentinerea unui echilibru in viata. Unii psihiatri recomanda xanax pentru starile de anxietate si depresie, pe langa tehnicile de relaxare si psihoterapie.
Cu cat o persoana este mai constienta de deciziile sale, cu atat mai mult capacitatea sa de autocontrol va creste.
Diazepamul este utilizat pentru îndepărtarea temporară a anxietăţii, neliniștii, agitaţiei, spasmelor.
Stresul psihic ne afecteaza intotdeauna corpul indiferent daca este vorba de o frustrare pe termen scurt, precum un blocaj de trafic.
Azi ne confruntam cu multe boli ascunse, cu efecte deosebit de grave, dar pe care le neglijam sau le toleram doar pentru ca nu ne deranjeaza suficient de mult incat sa apelam la medic, dar in esenta ne scurteaza semnificativ viata: stresul, obezitatea, tulburarile psihice etc.
Oh! Orice dar nu medicamente! 🙂
Programul prezentat ar putea fi urmat de cineva care sa gaseasca nu doar timpul necesar, dar sa aiba si ambitia sa urmeze programul.
Desi pare banal sau ireal sau poanta, un animal de companie mi se pare cel mai bun mod de a depasi momentele de stres. Trebuie sa-l hranesti, sa-l bagi in seama, sa-l plimbi (daca e caine) si nu poti fi stresat in preajma lui pentru ca privirea unui caine, mai ales, te face sa zambesti. Dar, ce stiu eu, care ma stresez pana la amuzament de faptul ca nu pot plimba catelusa cand e perioada de imperechere?! 🙂 🙂
Ar mai fi si… terapia prin râs! Oricat de tare m-ar stresa cineva sau ceva caut “caraghioslâcul” situatiei sau imi imaginez persoana in pielea goala… La inceput mi-a fost greu sa fac aceasta dar acum pare ca subconstientul meu lucreaza “de la sine”. 🙂
Concluzie: la mine, stresul dureaza vreo 10 minute – atunci cand ma stresez cu adevarat si nu doar pentru ca n-am rabdare pentru ceva.
Foarte bună recomandarea cu adoptia unui animal de companie, nu numai ca acesta reduce stresul, dar alunga si depresia. Iar cainii sunt renumiti pentru loialitatea lor.
Animalele te ajuta sa iti imbunatatesti dispozitia si te obliga sa iesi din casa si sa faci miscare, te iubesc neconditionat si nu te parasesc atunci cand imbatranesti.
Stilul contemporan de viata este devastator pentru corpul nostru, asta e clar, de aici si epuizarea psihica sau sindromul burn-out, cum mai e numit. Pierdem noptile si compensam cu litri de cafea, mancam seara tarziu si nesanatos, ducem o viata preponderent sedentara, in fata calculatorului sau televizorului.
Au si exercitiile fizice rolul lor, extrem de important si de benefic, dar trebuie sa fie facute cu masura. Se spune in popor ca “cui pe cui se scoate” si de fapt incercand sa ne extenuam ore in sir la sala de gimnastica sau aerobic in speranta ca vom reduce astfel nivelul de epuizare al organismului. Dimpotriva, ar trebui sa facem exercitii care sa ne relaxeze si sa ne induca o stare de confort.