Umărul posttraumatic (1)

Traumatismele umărului interesează articulația scapulo-humerală, articulația acromioclaviculară, ligamentele și tendoanele acestor articulații, oasele care le formează și, în sfârșit, plexul nervos brahial. S-ar mai putea adăuga leziunile părților moi, prin arsuri, plăgi sau alte agresiuni. Acestea dau sechele funcționale doar cînd sînt localizate în zona axilară, toracobrahială, dar acest sediu este mai rar și poziționarea preventivă evită formarea sinechiilor dintre torace și fața superointernă a brațului.

Nu amintim, după cum se vede, de leziunile vasculare. Extrema urgență a unei astfel de leziuni în această zonă cu vase mari pune probleme nu de sechelă de recuperat, ci vitale. Din punct de vedere lezional, unărul suferă:

– contuzii;

– luxații;

– fracturi;

– plăgi tăiate sau înțepate;

– arsuri.

Entorsele nu sînt obișnuite la această articulație, datorită capsulei articulare laxe. Sechelele acestor tipuri lezionale nu prezintă o varietate prea mare, rezumându-se la durere și redoare articulară cu hipotrofie musculară (atrofia este rară). Paralizia de plex brahial și de nerv circumflex, ca și fenomenele algodistrofice sînt de asemenea posibile în traumatismele umărului. Marea majoritate a sechelelor posttraumatice ale umărului se pot înscrie într-o schemă generală de recuperare, vizînd cele două obiective: durerea și redoarea. Particularitățile terapeutice, în funcție de starea concretă patomorfică, se răsfrâng mai mult asupra asistenței ortopedochirurgicale și a momentului începerii exercițiilor recuperatorii, iar nu a modalităților de execuție a acestora și mai puțin asupra metodologiei generale.

Tratarea durerii si procesului inflamator

Atît durerea, cît și inflamația trebuie combătute în toate fazele ce urmează traumatismului.

1. Medicația este de cele mai multe ori necesară: antalgice, sedative, precum și uneori antiinflamatorii nesteroide sau chiar steroide, pe cale generală sau în infiltrații locale. Intensitatea și stadiul procesului inflamator dictează felul medicației, ca și terapia fizicală antalgică.

2. Terapia fizicală antalgică și antiinflamatorie nu are particularități în leziunile umărului. 

Recuperarea functională a umărului

Schema generală de recuperare a umărului, care se aplică în majoritatea cazurilor ca atare sau cu unele variante și adaptări (ce vor fi precizate o dată cu prezentarea tipurilor lezionale), a fost împărțită de către Ruelle și Sohier în cinci faze. Menținînd această stadializare vom amănunți și dezvolta metodologia complexă a recuperării umărului, încadrînd datele teoretice și practice ale acestei recuperări funcționale în cele cinci faze ale autorilor francezi.

extras din “Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor” de T. Sbenghe