Summitul de la Londra care a avut loc astăzi a reunit lideri europeni, canadieni și turci și a fost găzduit de premierul britanic Keir Starmer, care a invitat lideri europeni, canadieni și turci pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și securitatea europeană, pe fondul tensiunilor cu Rusia și al relațiilor incerte cu SUA sub administrația Trump, cu participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Canada, reprezentată de premierul Trudeau, a răspuns cu toată inima acestei chemări și s-a alăturat statelor europene în efortul lor de a sprijini Ucraina.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat alături de figuri precum Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen și Mark Rutte, secretarul general al NATO.
Summitul a avut loc la Lancaster House și a durat aproximativ două ore, fiind marcat de un sentiment de urgență privind situația din Ucraina și viitorul securității continentale.
Obiectivul principal a fost consolidarea sprijinului pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia și al tensiunilor recente cu SUA, după o întâlnire controversată între Zelenski și Donald Trump la Casa Albă.
Discuțiile au vizat continuarea ajutorului militar, presiunea economică asupra Rusiei și necesitatea unui acord de pace durabil, care să nu fie dictat de Rusia și să respecte adevărul – anume că Rusia este invadatorul și Ucraina victima – și suveranitatea Ucrainei. Liderii au subliniat importanța implicării Ucrainei în orice negocieri, respingând ideea unor discuții unilaterale între marile puteri.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Europa trebuie să se „reînarmeze urgent” pentru a face față amenințărilor, în timp ce Starmer a evidențiat nevoia ca Europa să-și asume o responsabilitate mai mare în apărare, pe fondul semnalelor că sprijinul SUA ar putea scădea sub administrația Trump. Summitul a fost descris ca „istoric” de premierul polonez Donald Tusk, reflectând urgența situației.
Deși nu s-a ajuns la un plan detaliat de pace, liderii au stabilit să se reîntâlnească în curând, subliniind că „e timpul să acționăm”. Evenimentul a fost marcat de un ton de solidaritate cu Ucraina și de o recunoaștere a nevoii de unitate europeană în fața incertitudinilor geopolitice.
Context și obiective
Summitul a venit după o săptămână tensionată, marcată de disputa publică dintre Zelenski și Donald Trump la Casa Albă, care a ridicat semne de întrebare privind angajamentul SUA față de Ucraina. Starmer a căutat să consolideze o poziție europeană unită, axată pe trei piloni principali:
- Sprijin militar și financiar continuu pentru Ucraina în fața agresiunii rusești.
- Presiune economică sporită asupra Rusiei prin sancțiuni și alte măsuri.
- Stabilirea unor garanții de securitate pe termen lung pentru Ucraina, care să implice Europa, dar să nu excludă SUA.
În ajunul summitului, Zelenski a fost primit la Downing Street de Starmer, care a anunțat un împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline pentru consolidarea apărării ucrainene. De asemenea, liderul britanic a pledat pentru o „pace durabilă” bazată pe suveranitatea Ucrainei, subliniind că o simplă încetare a focului fără garanții ar permite Rusiei să se regrupeze și să atace din nou.
Declarațiile președintelui interimar Ilie Bolojan
La finalul summitului, Ilie Bolojan a susținut o declarație de presă în care a prezentat principalele concluzii ale discuțiilor, subliniind poziția României și consensul european. Iată declarațiile sale detaliate:
- Sprijin continuu pentru Ucraina: „S-a convenit că, până la încetarea focului, va fi menținut sprijinul financiar și militar pentru Ucraina. Este esențial ca Ucraina să fie susținută pentru a-și apăra suveranitatea, iar acest lucru implică și securitatea flancului estic al Europei, inclusiv a României.”
- Garanții de securitate: „S-a stabilit că garanțiile de securitate care pot fi acordate Ucrainei nu pot fi asigurate fără sprijinul Statelor Unite. Aceste garanții nu sunt doar pentru Ucraina, ci pentru întreg flancul estic al NATO și al Uniunii Europene. Vom lucra la un plan comun, astfel încât garanțiile de securitate să fie susținute de Europa, dar cu sprijinul partenerilor americani.”
- Dialog cu SUA: „Reluarea dialogului între Statele Unite și Ucraina ar contribui cât mai rapid la încetarea focului. Este vital ca această relație să fie reparată, iar Europa să joace un rol activ în facilitarea acestui proces.”
- Apărarea europeană: „Se va avea în vedere creșterea bugetelor pentru apărare ale statelor europene. România susține această direcție, deoarece securitatea noastră depinde de o Europă mai bine pregătită militar.”
Bolojan a subliniat că România vede summitul ca pe un pas către o abordare coordonată, dar a insistat că „securitatea Ucrainei este și securitatea României”, reflectând preocupările legate de proximitatea geografică și riscurile unei eventuale destabilizări regionale.
Alte voci și rezultate
- Keir Starmer: „Suntem la un punct de cotitură pentru securitatea Europei. Regatul Unit și Franța lucrează cu Ucraina la un plan de oprire a luptelor, pe care îl vom discuta apoi cu SUA.” Starmer a menționat discuțiile sale recente cu Trump și Macron, sugerând o posibilă mediere transatlantică.
- Ursula von der Leyen: „Trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău și să reînarmăm Europa urgent. Sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate, iar unitatea noastră este forța noastră.”
- Volodimir Zelenski: După summit, Zelenski s-a întâlnit cu regele Charles al III-lea și a mulțumit Regatului Unit pentru susținere, reiterând că „pacea vine prin putere, nu prin slăbiciune.” Regele Charles l-a primit pe Zelenski chiar la Palatul Sandringham, iar regele Charles nu s-a poticnit în ținuta lui Zelenski, nici nu l-a ironizat, așa cum a făcut Trump. O palmă dată manierelor americane, dar hei, englezii sunt renumiți pentru calmul și politețea lor exagerată, nu?
Implicații politice pentru România
Participarea lui Bolojan și poziționarea sa lângă Zelenski au fost interpretate ca un semnal al importanței strategice a României pe flancul estic al NATO.
Declarațiile sale reflectă o aliniere cu linia europeană, dar și o recunoaștere a necesității implicării SUA, pe fondul temerilor că administrația Trump ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina.
Analistii au notat că România ar putea fi nevoită să-și crească bugetul apărării peste actualul 2,5% din PIB, posibil spre 3%, pentru a răspunde noilor provocări.
Concluzie
Summitul de la Londra nu a produs un acord detaliat de pace, dar a stabilit o foaie de parcurs: menținerea sprijinului pentru Ucraina, întărirea apărării europene și reluarea dialogului cu SUA.
Declarațiile lui Bolojan subliniază angajamentul României față de această agendă, plasând țara într-o poziție activă în dezbaterea securității regionale. Evenimentul a fost un semnal clar că Europa își asumă un rol mai mare, dar rămâne dependentă de cooperarea transatlantică pentru a face față Rusiei.
Să vedem cum vor evolua lucrurile de acum încolo, mi-e milă de bietul Zelenski care trebuie să reia legătura cu Trump după scena din Biroul Oval. Greu mai este încercat omul acesta, să ne rugăm pentru el!
