Când au apărut acum câțiva ani în curtea blocului trei tomberoane cu întrebuințări diferite, unul pentru gunoiul menajer, altul pentru colectarea sticlelor și cutiilor de plastic și ultimul pentru colectarea hârtiei, m-am bucurat ca de portocalele de Crăciun din punguțele de cadouri primite de părinți de la locul de muncă pe vremea lui ceașcă. Văzusem la prietenii și rudele din afară cum se colectează la ei resturile menajere și îmi dorisem să văd și în România așa ceva. O vreme am încercat să fac asta de una singură, punând lângă tomberon sticlele și hârtia, în nădejdea că vecinii vor începe să facă la fel. Aș, de unde!Dar iată că acum, în sfârșit, exista și la noi preocupare pentru mediu și pentru economisirea materiilor prime folosite, lemnul și ….din ce se face plasticul, apropos?
Și bucuria mi-a crescut câteva luni bune, când vedeam că oamenii respectă indicațiile tomberoanelor și în fiecare găseai ceea ce apărea pe eticheta mare, colorată și îmbietoare de pe tomberonul uriaș. Dar, ca orice altă bucurie pe care am avut-o eu vreodată, a ținut și asta de joi până mai apoi. La început, cineva a pus în tomberonul de hârtie plastic. Pe urmă, invers. Pe urmă, gunoiul în cel de hârtie. Sau în cel de plastic. Sau plasticul în gunoi. Până n-a mai fost nicio diferență între ele. Am urmărit într-o zi mașinile care veneau, le-au luat și ele tot așa, amestecate. Nici nu aveau cum altfel.
Tocmai când mă gândeam că nu e nicio speranță de schimbare a mentalității oamenilor, primesc o rugăminte de la Chinezul inimos al blogosferei, să contribui, dacă vreau, la răspândirea campaniei de căutare a unui Oraș al Reciclării. Cum adică să nu vreu?! Mai ales că pe lista orașelor am găsit și sectorul 3 București, căruia îi dau votul meu – dacă îl culege cineva – din tot corazonul.
Așa că dacă vreți să deveniți careva Cavaler al Reciclării 2.0, campania este în desfășurare până pe 11.05. 2014, ora 23:59. Mai aveți timp să căpătați titluri nobiliare, zic.
Acest articol nu este advertorial. Este corazon 100 %.
