În esență, teoria atașamentului examinează nevoia fundamentală a naturii umane de a căuta protecție, confort și susținere din partea părinților sau a persoanelor de substituție, în prima parte a vieții, pentru a asigura astfel supraviețuirea. Legăturile formate în această etapă – a doua jumătate a primului an, pe baza experiențelor anterioare – persistă, iar nevoia noastră de figuri de atașament rămâne esențială pentru starea noastră de bine, de-a lungul vieții.
Angela Joyce