Awaken (sau când dragostea învinge moartea)

morning

Awaken este unul din filmele care m-au făcut să plâng – și eu plâng destul de rar la un film. E o frumoasă poveste de dragoste așa cum avem toți în secret, cu acel partener ideal care n-are cum să ne dezamăgească fiindcă există numai în visele noastre. În filmul Awaken, dragostea este trăită în vis la propriu, lăsând deschisă întrebarea dacă lumea viselor are o realitate a ei nu foarte diferită de cea pe care o trăim în stare de veghe.

De fapt, ce anume ne face să știm cu precizie că atunci când suntem treji e starea noastră normală și nu trăim un vis al unei alte realități? De unde știm că acum suntem în realitate și nu suntem personaje dintr-un vis complicat al unei entități pe care nu o cunoaștem?

Sau poate suntem chiar visul lui Dumnezeu, iar la deșteptarea sa vom dispărea ca un abur precum dispare orice vis de-al nostru? Și nu existăm decât în măsura în care ne ține El minte? M-a frapat întotdeauna că una din cerințele adresate poporului evreu încă din vechime era să-i aducă aminte de câte ceva. De ce ar avea nevoie Dumnezeu adică să-i fie amintite unele lucruri pentru a se scula și a face dreptate?

Să ne întoarcem la film. Protagonista este o frumoasă, melancolică și misterioasă cântăreață și compozitoare, care are din când crize de epilepsie. Această boală este responsabilă oarecum de starea ei permanentă de tristețe și de preferința vestimentară pentru culoarea negru, cât și de faptul că nu-și permite să viseze la o familie și copii.

Într-o zi are o criză mai severă în urma căreia stă 10 zile în comă, stare în care sufletul ei continuă să trăiască și chiar să întâlnească persoane noi. Așa îl cunoaște pe Alex, un tânăr modest, dar cu mult bun simț, orfan și proprietarul unei cafenele aproape falimentare. În curând se îndrăgostesc și, deși amândoi își dau seama că sunt într-un vis, trăiesc intens o frumoasă și miraculoasă poveste de dragoste. În cea de-a 1o-a zi, el o duce la spital unde corpul ei zăcea inert conectat la aparate și o roagă să se întoarcă în el. De dragul lui, ea revine la viață și totul se schimbă în viața ei după acest episod. Renunță la hainele negre ponosite și începe să se îmbrace în culori vii, este veselă, optimistă și reușește să compună o melodie cu care câștigă un premiu și o importantă sumă de bani. Călătorește cât mai mult pentru a întâlni bărbatul din vis, iar – minune! – într-o zi îl află. Și arată exact ca în vis. De aici nu vă mai spun, vă uitați la film pentru restul poveștii, dacă vreți să aflați ce s-a întâmplat când s-au întâlnit. 

 ce zici

 

Finalul filmului este la fel de intrigant ca restul și te lasă cu o alte întrebări existențiale: oare totul se sfârșește când murim? Oare ne putem întoarce să trăim ce n-am apucat într-un corp în alt corp? Oare sufletul care refuză să plece se poate agăța de primul om întâlnit atunci când a ieșit din corp? Oare dragostea poate învinge moartea la propriu?