Scriam cu ceva vreme în urmă despre argumentele aduse de Hayek împotriva distribuirii produselor muncii după meritul moral și demonstram că există și sectoare ale muncii unde meritocrația este de preferat. Iată că un alt filosof vine cu argumente contra meritocrației. Este vorba de Alain de Botton care își susține punctul de vedere într-o conferință…
„Poate un calculator să gândească?” – iată întrebarea, simplă și concisă, adresată de matematicianul și filosoful englez Roger Penrose la începutul cărții sale „Mintea noastră cea de toate zilele”, întrebare care a stat la baza unora dintre cele mai mari controverse și provocări din comunitatea…
I. Sensul acțiunii morale la Kant În celebra sa lucrare „Întemeierea metafizicii moravurilor” (1785), Kant declară încă din prefață că scopul urmărit de el este „căutarea și stabilirea principiului suprem al moralității„ dat fiind că, în concepția lui, acesta trebuie descoperit și nu inventat. Demersul său are drept punct de plecare afirmarea categorică a voinței…
În cartea „Constituția Libertății”, Friedrich A. Hayek emite propunerea ca într-o societate liberă distribuirea să fie făcută după valoarea recunoscută a serviciilor, măsurată prin beneficiile pe care ceilalți le extrag din activitățile lor – și nu după meritul moral. Argumentele aduse de Hayek pentru a-și susține punctul de vedere sunt următoarele: recompensa după merit presupune…
Teoria cauzal-istorică a referinței În acest eseu îmi propun să susțin argumentele în favoarea teoriei cauzal-istorice a referinței propusă de Kripke în articolul „Naming and Necesity” [1], care spune că un nume propriu este un designator rigid și referă direct la un obiect, iar această referință este fixată într-un moment inițial numit botez sau este…