wikipedia
Infarctul miocardic se manifestă prin ischemie (întreruperea bruscă a fluxului sanguin într-o zonă mai mică sau mai mare a inimii), hipoxie (aport insuficient de oxigen) și necroza miocardului. Simptomele includ angina pectorală (durere intensă ca o gheară în piept ce iradiază uneori în brațul stâng sau maxilar), dispneea (respirație greoaie), stare de slăbiciune, transpirație în exces, amețeli, palpitații, senzație de vomă, iar în cazurile grave pierderea conștienței și deces. Deși se spune că infarctul miocardic este imprevizibil și poate afecta chiar și persoanele tinere, nu numai pe cele în vârstă, există anumite reguli de viață care pot reduce riscul apariției unui infarct.
1. Alimentație sănătoasă, bogată în legume și fructe, pește (în special salmonul, somonul și tuna), ulei de măsline, fasole, lactate fără adaus mare de grăsimi, carne albă fiartă sau friptă, un pahar de vin roșu în fiecare zi (sau două pentru bărbați, dar nu mai mult). Este, de asemenea, important să nu consumați multe alimente la o singură masă, ci să vă ridicați de la masă cu senzația că nu v-ați săturat.
2. Menținerea unei greutăți normale corespunzătoare vârstei și înălțimii. Orice surplus aduce cu sine creșterea riscului apariției unui infarct miocardic, însă și orice pierdere semnificativă, dacă se ajunge la subponderalitate. Se consideră că un bărbat are greutatea normală dacă talia lui măsoară 101, 6 cm, iar talia unei femei ar trebui să fie de 88,9 cm, iar indicele IMC trebuie să fie între 18, 50 și 24, 99.
3. Verificarea și ținerea sub control a tensiunii arteriale și a nivelului colesterolului “rău”. Dacă este necesar, luați medicamente ajutătoare de reducere a lor.
4. Exerciții fizice regulate, cel puțin 30 minute/zi. Contrar așteptărilor, sedentarismul nu protejează inima, dimpotrivă, crește riscul bolilor cardiace. Cel puțin 30 minute pe zi de mers pe jos, alergat sau gimnastică aerobică ajută la circulația normală a sângelui în corp, deci și a inimii.
5. Hidratare suficientă a celulelor organismelor. În general, se recomandă 2 l de lichide zilnic, însă fiecare corp își știe necesarul, deci nu vă limitați la această cantitate. Uneori, nevoia de lichide variază în funcție de cât de sărate sunt alimentele consumate, de aceea e bine să țineți cont de faptul că în afecțiunile cardiace se recomandă consumarea alimentelor cât mai nesărate, ceea ce vă ca reduce considerabil setea. În acest caz, va trebui să vă monitorizați mai atent consumul de lichide pentru a nu vă deshidrata. Țineți o sticlă de apă la vedere tot timpul și veți fi tentați să și consumați din ea. În cursul nopții organismul se dehidratează, de aceea este bine să beți un pahar de apă înainte de a merge la culcare și să începeți ziua tot cu un pahar de apă pentru a curăța toxinele acumulate în timpul nopții. Și nu uitați că pe timpul verii organismul are nevoie de mai multă apă decât în mod normal.
6. Renunțarea la nicotină. Fumatul împiedică oxigenarea corectă, monoxidul de carbon din fiecare fum tras înlocuind oxigenul din sânge, ceea ce forțează inima să depună un efort suplimentar pentru asigurarea necesarului de oxigen. Fumatul favorizeaza, de asemenea, depunerea de colesterol și formarea de cheaguri de sânge pe peretii vaselor de sânge. Însă nu numai fumatul activ este nociv și poate duce la creșterea riscului apariției unui infarct miocardic, mai ales în condițiile în care aveți antecedente familiale, ci și așa-zisul fumat social și fumatul pasiv sunt nocive.
7. Renunțarea la cafea și alte băuturi care conțin cafeină, aceasta devenind în timp un declanșator al aritmiilor și fibrilațiilor atriale. Tulburările de ritm cardiac nu sunt întotdeauna resimţite, chiar dacă s-au instalat, iar fibrilațiile atriale presupun un ritm al bătăilor inimii complet dezordonat.
8. Cel puțin 8 ore de somn odihnitor pe noapte. În ultima jumătate de secol durata somnului a scăzut cu 1-2 ore/noapte și au crescut bolile cardiace, în special decesurile cauzate de infactul miocardic (atacul de cord). Lipsa de somn duce la creșterea factorilor de risc care duc la apariția bolilor cardiace. Un renumit profesor de epidemiologie de la Pritzker School of Medicine, Diane Lauderdale, arată că durata scăzută a somnului poate duce la apariția depozitelor de calciu pe arterele coronariene.
9. Evitarea emoțiilor puternice și a supărărilor sau mai bine zis, adoptarea unei atitudini mai detașate față de evenimentele încărcate emoțional ale vieții. Deși nu putem evita unele evenimente neplăcute sau chiar tragice care ni s epot întâmpla nouă sau apropiaților noștri, putem decide modul cum reacționăm și cum le gestionăm.