“Acum, pentru că tocmai am citit comentariul lui Freud la o amintire din copilăria lui Goethe în Poezie și adevăr și pentru că sînt indignat, vreau să vă spun că o interpretare nu trebuie să fixeze niciodată faptul respectiv în exactitatea unei explicații, ci doar să-l ridice la înțelegere.
Hermeneutica proastă are ambiția explicației, care ca explicație vrea să rămînă singura, ratînd adevărul în favoarea exactității. Hermeneutica bună se mulțumește cu înțelegerea și lasă astfel faptul deschis unei interpretări care se multiplică prin varietatea actelor înțelegerii. […]
Freud vine în schimb și spune “asta (și numai asta) este”.
Constantin Noica, citat de Gabriel Liiceanu în Jurnalul de la Păltiniș, editura Humanitas
